vineri, 1 februarie 2013

...dar

Am renunţat de mult să te mai critic căci am înţeles Că fără mine nu puteai să te ridici şi te iubesc Dar tu eşti slab şi răneşti ce iubeşti , c-aşa fac toţi
Epuizarea iti poarta numele. Esti un obicei vechi, ce dispare greu si doare crunt. Esti dezamagire continua cu gust de voma. Esti cea mai mare sila si cel mai abject viciu. Mi-e rau de jocul tau meschin, ma consuma limitarea ta. Cred ca nici Dumnezeu nu mai stie ce faci. Si de ce faci. N-as vrea sa ma las de tine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu