doua mii unsprezece, va rog

Orice piatra mai mica sau mai mare din drum, orice nor vazut in graba, orice avion, orice dorinta irosita, orice lacrima inghitita, orice zambet innabusit, orice imbratisare retinuta.

Fiinte din mine.

Whisky si Goo Goo Dolls, cafea, aeroport, Paris, inceput, revenire, disperare, moarte, abis, dezamagire, refuz, furie, tigari si fuga, orgoliu, lasitate, renuntare, ignorare.

Telefoane, rosu, terasa, frig, nu tipa, nu tip, te-ai schimbat, bloody mary, apple vodka, club, betie.

Mai am 5 ore sa ma impac cu tot ce a trecut. Mi-am taiat parul, mi-am vopsit unghiile rosii, m-am certat cu tine in gand, intram neimpacati in anul care vine. E greu sa te ignor.

Vreau un an bun. Las totul in urma. Am sa ma arunc cu capul inainte. Vreau sa simt. Mai am putin timp sa ma impac cu mine si sa U-I-T.

Ridic paharul si urez un 2011 fericit. La multi ani!

Ajun.

Retete de fericire.
Fiecare cu-ale lui.
Eu n-o stiu pe a mea.
Nu simt nimic.


E bine totusi ca avem telefoane.

Si zici ca-i o sansa.

Incerc sa respir si incep sa-mi constientizez inspiratia. Inspir. Expir. Intentionat se detensioneaza neintentionat toate oasele, se desfasoara ceva in interior, mi se sifoneaza sufletul si-mi sta inima pentr-un moment, eu as vrea sa te omor.

M-am gandit de multe ori ca as vrea sa te ucid. Usor, deliberat, cu sange rece, aducator de chinuri si placeri, cu cutitul rasucit de trei ori in mijlocul pieptului. Hai, hai sa ne jucam ruleta ruseasca, e-atat de frumos! Toamna si rugina infecta, rotesc, nu dispare niciunul. Iarna, zapada si putin rosu, invart de trei ori, am murit eu. Primavara, amestesc eu arome de data asta, ia te uita, rad, trag, cazi tu. Hai in vara sa ne dam mana si sa lasam glontul sa treaca prin amandoi. Uite, uite, uite cum iti zambesc si-ti strecor in pahar putina otrava. Te sarut, avem acelasi gust. Chiar, cum ar fi sa te omor?

As avea datorii cat pentru trei vieti, sunt sigura ca ne-am mai intalnit si in altele, cine stie ce artista de duzina eram, cine stie cum iti pierdeai pe-atunci capul dupa mine, iar te lasam sa profiti, sa profiti. Cine stie cum ti-am pierdut eu capul intr-o zi si te-au plans ai tai..si eu din nou radeam. E karma scumpule si karma e o bestie cu mai multe capete, ne amuzam pe rand, e sansa ta de data asta.

Nu vreau, nu vreau sa port in spate povara propriilor-ti pacate..

Lo lee ta

Imi e dor de luxul amintirilor mele. Acuza-ma. Eu n-am fost in stare sa spun din adevar decat atunci cand am stiut ca nu mai am prea multe de pierdut. Nu-mi mai permit gesturi stupide. Stii tu. Cum ar fi sa-ti sar in brate. Eu imi doresc cel mai mult de la tine ceea ce stiu ca eu nu-mi pot da. Nici tie nu-ti pot da. Ma ranesti, stau. Pleci, vin. Ma cauti, fug. Nu e normal.

Greselile mele-mi sunt propria povara. Le car singura. Pierd nopti plangand sau pierd nopti plangandu-ma. Sau plangandu-le. Pe ele. Le. Greselile.

Nu netimpul, nu nesomnul, nu neindraznitul ma fac pe mine sa tremur. Vad vag vegetand niste fantome ale unor oameni de acum vreo 5 vieti, i-am cunoscut. I-am adorat, i-am aruncat. Ce? Venerat zici? Nu.

Stimabilule, amintirile mele incap in geanta ta maro. Stii ca am citit Lolita? Eu n-am motive aparente.

P.S: imi e dor sa fiu invidioasa pe lumea care te cunoaste.

Te-am lasat sa te iubesc mai tarziu,
nu cu mult, vreo 2-3 saptamani, cam asa, urma sa te intreb iar,
mereu neobosita, iesim si noi la o cafea?
si urma sa vin si sa ma consum sa am picioare lungi cocotate pe tocuri de 9 si rochie de vara in albastru de metil
si tu sa ai camasa neagra, eu m-am indragostit in martie,
era martie si tu erai tipul cel dur
si eu ma topeam biata naiva ce sunt. te vad uitandu-te la ea prin mine, treci prin mine, uiti de mine, te lovesti de mine, te intorci cu spatele si pleci,

uiti sa-mi faci loc pe usa, te izbesti de mine si spui pardon ca si cum asta nu e nimic ca si cum eu sunt nimic si noaptea nu mai e tanara si noi am imbatranit brusc

ma uit la el tu vezi si vii la noi sa intrebi
care mai e treaba ma ignori complet
si te superi si pufai in tacere
mesteci tutun
si la asta tot tu m-ai invatat
si la insomnii
si melancolii prelungite

e ea, e-n colanti si pe tocuri, iar eu copil blond cu ocazionale bucle dezordonate si ochii rosii de nesomnul, de nesansa..

te simt de la departare si ma fac ca nu esti.

Pe mine m-a atacat timpul, eu si cu el nu stabilim niciodata un sincron iar tu si cu mine niciodata o poveste iar tu si cu ea niciodata mai mult de un orgasm asta nu e viata nu e mic dejun cu turta dulce si cafea

fac cafea tare buna sa stii, poate treci pe la mine

eu o sa te pierd, o sa te pierd in lumea asta larga..